vineri, 26 noiembrie 2010

Alexandru Lăpuşneanul

                         Astăzi avem o povestioară simpatică scrisă de Bram Stoker-ul României, Costache Negruzzi.
                        A fost odată unul Alexandru Lăpuşneanul, mare fan de-al lui Ţepeş, o să vedeţi de ce. Era tipul ăsta atât de crud că putem presupune că avea poster în mărime naturală cu Satana în dormitorul lui sinistru din turnul castelului.
                         Deci cum începe nebunia? A stat Alex ce a stat la Constantinopol după ce unu’ Ştefan Tomşa l-a bătut de două ori, dar până la urmă nu a mai putut de ciudă şi şi-a adunat pritenii ( toţi pritenii ) şi a dat năvală în Moldova.
                         Poporul nu prea îl dorea şi nici boierii care îl trădaseră ultima oară, mai ales unu’ Moţoc ( fain nume, da ), care acum ducea o campanie de re-împrietenire cu Lăpuşneanul.
                         Tomşa nu prea simte nevoia să se lupte cu personajul nostru şi se retrage în Valahia. Alex devine domnitor şi îşi zice în sinea lui : „ acum chiar că o să-mi fac de cap! ”. Arde toate cetăţile Moldovei şi prădează boierii, îngrozeşte lumea şi între timp se şi însoară, cu Ruxandra, care, ca multe alte femei fără minte ( vezi nevasta lui Dracula ) i se pare că sadismul lui Alex e sexy. Mă rog, află apoi de la o femeie că bărbatul ei a fost ucis de domnitorul fără inimă, iar asta  pare să o deranjeze puţin şi se duce să îi zică lui Alex să nu mai omoare lumea aşa...La care el: sigur! Cum să nu renunţ la plăcerea mea de o viaţă de a ucide lumea? Hai să dăm un party pentru asta, ce zici?
                         Şi s-a ţinut un ospăţ. Numai boierii Spancioc şi Stroici au avut destulă minte să plece. Căci Lăpuşneanul nostru, în toiul distracţiei porneşte o bătaie. De afară poporul, care nu ştia bine ce se întâmplă în castel, crede că Moţoc o fi făcut ceva şi începe a striga: „ Capul lui Moţoc îl vrem ” şi Alex le dă...şi al lui Moţoc şi al altor 47 de boieri ( da, a făcut o piramidă din capete pe masă, aşa, ca desert ). După faza asta a chemat-o pe Ruxandra şi i-a făcut cadou piramida de capete. I-a plăcut, a leşinat, atât de mult i-a plăcut...
                         Şi aşa au trecut 4 ani, timp în care populaţia Moldovei a scăzut drastic. Lăpuşneanul căzu la pat bolnav  ( însfârşit ) dar încă murea de ciudă că i-a ratat pe Spancioc şi Stroici în urmă cu 4 ani, dar îi va revedea. Pe când se simţea el mai nasol cei doi boieri se întorc şi împreună cu Ruxandra, care în 4 ani şi-a dat seama cine e soţul ei, au pus la cale cum să îl omoare pe domnitor. Nimic mai simplu: l-au otrăvit. Da, otrava se găsea pe toate drumurile pe atunci. Presupunem că dragul de Alex s-a topit în timp ce flăcările iadului ardeau în jurul său şi dracii îl votau „ domnitorul diabolic al anului” ... Sau doar a horcăit şi a dat colţul, voi alegeţi.
                         The end. Vise plăcute!   =( ^o^ )= ~ meow


joi, 11 noiembrie 2010

Oedip Rege

        Dragi copii, urmeaza o poveste delicioasa despre crima si incest din partea batranului nostru. So…focle! Zi-le cu talent!
       Inainte de piesa propriu zisa s-au mai intamplat niste faze care sunt imperativ de mentionat. Deci era o data unul Laius care a venit in vizita la pritenul lui regele Pelops. Ca orice invitat la un prieten, a mancat si a baut laudand gustul, i-a admirat palatul si l-a complimentat, i-a violat fata...Faza la care Pelops l-a blestemat urat pe Laius.
       Eroul de azi este fiul lui Laius si al Iocastei, Oedip. Laius era rege in Teba si cand i s-a nascut feciorul s-a dus sa consulte un oracol, care, foarte direct i-a zis : o sa te omoare si o sa o smotoceasca pe ma-sa. La gandul asta, Laius a facut pe el, a dat fuga acasa si i-a zis Iocastei sa omoare copilul. Dar Iocasta, fata faina, nu l-a ucis pe mini-Oedip, ci l-a parasit pe un munte, gandindu-se ca poate nu moare gol pusca si fara aparare pe o stanca.
          Oedip a avut noroc, l-a gasit un nene cioban si l-a dus la curtea regelui Polibus din Corint, care nu avea copii si din motive ciudate isi dorea sa aiba. Asa ca si-a zis ca e bun si in mucos necunoscut gasit pe un munte.
           Dupa o vreme ( a se intelege multi ani ) la un party in Corint, un betiv ii zice lui Oedip ca el nu e fiul adevarat al regelui Polibus si al nevestei lui, Merope. Oedip confuzat, se duce la un oracol ce ii spune : ma, nasoala treaba, in stele zice ca o sa o faci cu maica-ta si o sa il linsezi pe taica-tu. Auzind chestia asta, Oedip se cara din Corint cu gandul de a nu face rau parintilor sai.
       Mergand el asa, la o rascruce de drumuri se cearta cu unul : a cui caruta sa treaca prima. Cum nu reuseau sa se inteleaga, Oedip il omoara pe nenorocit si pe toti pritenii lui intr-o scena sangeroasa de bataie ca in Chuck Norris. Nenorocitul cu caruta era Laius.
          Si tot asa, racorit de faza asta, da de Sfinx, care, plictisindu-se in eternitatea sa, il intreaba pe Oedip : auzi mai, asta, ce merge dimineata in 4 picioare, ziua in doua si seara in 3? La care Oedip : te crezi smecher? Omul ma!! De ciuda, Sfinxul se arunca de pe stanci. Astfel, fara sa stie, a scapat Teba de ciuma, pentru ca Sfinxul blestemase cetatea. Ca premiu o primeste pe frumoasa regina vaduva, Iocasta si tronul Tebei.
         Dar dupa o vreme ciuma revine in Teba. Oedip nu stie ce sa mai faca si il trimite pe cumnatul sau, Creon , pana la oracol sa il intrebe care e faza acum. Creon revine si ii spune ca oracolul i-a zis ca e din cauza ca nu s-a descoperit ucigasul fostului rege, Laius. Oedip promite sa il prinda pe ticalos, uitand stupid ca el era ala.
            Profetul de serviciu al curtii ii spune ciudos lui Oedip : ca tu l-ai omorat pe rege, mhaa!! Oedip crede ca e o conspiratie intre profet si Creon, insa Tiresias, profetul, ii mai zice si ca ucigasul e de origine din Teba, ca e sotul mamei sale si frate si tata pentru copiii lui.
             Iocasta apare si incearca si il calmeze pe Oedip, spunandu-i ca profetiile nu sunt mereu adevarate, ca demult si lui Laius i s-a zis ca va fi ucis de propriul fiu si nu s-a intamplat, el fiind ucis de un bandit la o rascruce de drumuri. La care Oedip : auzi, dar Laius asta cum arata?
            Apare un nene din Corint cu vestea ca regele Polibus a murit. Oedip e confuz din moment ce el trebuia sa il ucida. Se uita lung la mesager si apoi incepe sa il ia la intrebari. Se afla ca nenea era un fost cioban care a gasit un copil pe un munte si i l-a dat regelui Corintului, deci Oedip sa stea chill ca nu a fost niciodata destinat sa il omoare pe Polibus si sa i-o faca maica-sii.
             Oedip: ah, fain atunci....dar ce ai Iocasta, esti cam palida...
             Iocasta : a zis ca te-a gasit pe un munte....?
             Oedip: da....dar lasa asta, cum ziceai tu acolo ca arata Laius asta?
             Dupa descriere, Iocasta fuge in camera ei si se lasa linistea. Se aude un sunet de fisa care cade si....Valeu!!! tu esti mama mea si sotia mea si fetele mele sunt surorile mele vitrege si cumnatul meu e unchiul meu!!!
            Oedip atunci turbeaza in timp ce Fatalitatea radea de facea pe ea....Trece prin tot palatul sau luxos, spargand tot ce prindea in cale, cu mainele goale sau cu vreun baros, pana ce intra in camera Iocastei si o gaseste atarnata. Tampind de-a binelea, o despoaie si cu acele ce ii tineau roba sau ce purta ea, isi scoate ochii, pentru ca din cauza lor el nu a vazut mai devreme adevarul...degeaba au incercat altii sa ii spuna ca nu e chiar asa...
          Cam aici se termina piesa. Ce s-a mai intamplat cu Oedip...
           Fata lui, Antigona, i-a devenit ghid si cei doi s-au plimbat in lung si in lat prin toata Grecia...Alte detalii in piesa Antigona, ghiciti a cui? A lui So....focle!!!
          Va asteptam in episodul urmator...=( ^o^ )= ~